HIT COUNTER

hit counter

La Mulţi Ani! Sois le bienvenu, 2010!

La ceas de sărbătoare şi la cumpăna dintre ani, le doresc tuturor prietenilor mei şi cititorilor acestui blog ca zorii Noului An să le aducă fericire, realizare, prosperitate şi succese alături de cei dragi.

2010 e un an pe care îl aşteptăm cu toţii şi de la care fiecare avem pretenţii şi aşteptări. Fie ca toate deciziile pe care le vom lua în acest an să fie cele mai bune şi să aibă ca finalitate împlinirea dorinţelor şi atingerea obiectivelor propuse.

La Mulţi Ani!

Topuri 2009

Spectacolul anului: "Forţa destinului" de Giuseppe Verdi - Opera Naţională Cluj-Napoca

Baletul anului: "Bolero" de Maurice Ravel şi "Şeherezada" de Rimski-Korsakov - Corpul de balet al Operei Naţionale din Cluj-Napoca

Top 10 opere literare

1. "Pînza de păianjen" de Cella Serghi

2. "Plăcerea de a te povesti ţie însuţi" de Julien Green

3. "Accidentul" de Mihail Sebastian

4. "Cînd durerile trec" de Françoise Sagan

5. "Cartea Mironei" de Cella Serghi

6. Trilogia "Casa de lut" de Pearl S. Buck

7. "Cititorul" de Bernhard Schlink

8. "Marea, marea" de Iris Murdoch

9. "Cianură pentru un surîs" de Rodica Ojog-Braşoveanu

10. "Leviathan" de Julien Green

Top 10 filme

1. "Iris" (2001) Cu: Judi Dench, Kate Winslet

2. "Revolutionary Road" (2008) Cu: Kate Winslet, Leonardo di Caprio

3. "Ballets Rousses" (2005) - documentar Cu: Irina Baronova, Alicia Markova

4. "Anne Frank: The Whole Story" (2001) Cu: Hannah Taylor-Gordon, Ben Kingsley

5. "Memoirs of a Geisha" (2005) Cu: Ziyi Zhang

6. "Lifeboat" (1944) Cu: Tallulah Bankhead, Hume Cronyn

7. "Strangers: The Story of a Mother and Daughter" (1979) Cu: Bette Davis, Gena Rowland

8. "Band of Brothers" (2001) - miniserie Cu: Damian Lewis, David Schwimmer

9. "Murder, She Said" (1961) Cu: Margaret Rutherford

10. "White Mama" (1980) Cu: Bette Davis, Ernest Harden

Călătorie sprîncenată, 2009! Să nu mai revii niciodată!

Sau, cum spune Bette Davis în "Of Human Bondage" - "Good riddens to bad rubbish".

Chiar zilele trecute eu şi mama am constatat că, fără doar şi poate, acesta a fost unul dintre cei mai răi ani din vieţile noastre. Un an încărcat de probleme, dezamăgiri şi tristeţe. Pe cît de feeric a fost 2008, pe atît de ciumat a fost 2009.

Anul acesta a stat sub semnul problemelor de sănătate. Nici unul dintre noi nu a fost scutit, fiecare avînd propriile sale afecţiuni mai mult sau mai puţin grave. Desigur, problemele care m-au afectat cel mai mult au fost cele ale părinţilor mei. Cu toate că nici pe mine nu m-au ocolit necazurile. Din ianuarie şi pînă în decembrie am avut un lung şi chinuitor şir de vizite la stomatolog din cauza unor dinţi care ba s-au rupt, ba aveau nervii afectaţi, iar cazul cel mai grav a fost în luna august cînd s-a trecut la soluţia radicală: extracţia. Sincer, mă mir cum de nu m-am pricopsit cu o dentofobie (termenul ştiinţific pentru a defini frica de dentist). La toată această salată stomatologică se mai adaugă una bucată nevralgie intercostală care mi-a "împodobit" toată sesiunea de iarnă şi una bucată gripă-gripă în noiembrie care a ţinut 3 săptămîni şi de care, sincer, nu am crezut că voi mai scăpa.

În 2009 am pierdut multe lucruri (cum ar fi mobilul şi conexiunea la Internet care mi-a fost tăiată fără motiv şi explicaţii peste noapte şi de care nu m-am putut bucura mult, mult timp - culmea!, tocmai cînd aveam mai mare nevoie de ea) dar, cel mai important, am pierdut şi o persoană dragă care a făcut parte din copilăria mea şi care nu şi-a meritat sfîrşitul. Este vorba despre o prietenă a mamei mele, primul meu medic stomatolog, care a murit la 55 de ani de cancer la pancreas. Exact aceeaşi formă pe care a avut-o şi actorul Patrick Swayze. Diferenţa este că, în timp ce Patrick Swayze a avut mijloacele şi resursele de a lupta cu această boală necruţătoare şi de a-şi prelungi viaţa, prietena mamei mele n-a avut de ales şi a trebuit să lupte cu armele tradiţionale (chimioterapia şi diverse medicamente care nu-şi făceau efectul); prin urmare, firul vieţii ei s-a rupt la 6 luni de la depistarea cancerului.

A fost un an plin de dezamăgiri, eşecuri, auto-acuze şi procese interminabile de conştiinţă. Nu mă refer numai la facultate. (Da, cred că orice aş face în această privinţă, niciodată eul meu nu va fi mulţumit şi întotdeauna îşi va dori şi mai multe). Mă refer şi la alte "activităţi extra-curriculare". Cum ar fi nişte încercări literare care au fost prezentate la un cenaclu şi care au fost supuse la un harakiri (sau seppuku) dureros. Sau la diverse activităţi la care m-am înhămat, într-o baltă de fericire şi entuziasm, pentru ca în cele din urmă balta să fie acoperită cu o mătasea-broaştei apatică şi rece.

Să mai vorbim de criza economică? Cea care ne-a supus unei duble contabilităţi în dublă partidă şi unor recalculări şi rectificări pentru a nu avea un buget excedent?

Şi sigur, cireaşa de pe tort: am stat 40 de minute la coadă pentru a vota, iar votul meu nu a avut absolut nicio valoare. Nu că ar fi prima dată, dar aici vorbim de un număr important de ani...

Pe de altă parte, 2009 a fost anul în care am citit cel mai mult. Anul în care i-am descoperit şi iubit pe Cella Serghi, Iris Murdoch şi Julien Green. Anul în care am dat de serialul meu preferat: "The Golden Girls". Anul în care am revăzut un prieten drag după ani şi ani. Anul în care Madonna a venit în Romînia (făcînd abstracţie de huiduieli). Anul în care, bineînţeles, am avut parte şi de bucurii şi mici succese, dar care totuşi nu au reuşit să eclipseze aura de amărăciune a acestui ciclu de 365 de zile care se va încheia în curînd. N-a fost un annus mirabilis.

Aşa că aşteptăm şi sperăm - Speranţa e singura captivă rămasă în cutia Pandorei. Şi suntem optimişti şi încrezători că 2010 va fi "bunul care urmează răului", curcubeul de după furtună...

Pînă la urmă, şi mîine e o zi...

Ştie Moşul ce ştie...

Moşul ştie că îmi place să citesc. Şi Moşul mai ştie că anul acesta a fost unul într-adevăr special din punct de vedere literar pentru că am descoperit-o pe Cella Serghi şi m-am îndrăgostit pe loc de ea. Aşa că Moşul s-a gîndit să-mi facă cel mai frumos cadou: a cumpărat de la "Jurnalul Naţional" "Pînza de păianjen" şi "Cartea Mironei", apoi s-a dus la anticariatul de vis-a-vis de Conservator şi a întregit colecţia cu "Genţiane", "Iubiri paralele", "Această dulce povară, tinereţea" şi autobiografia "Pe firul de păianjen al memoriei", după care le-a aşezat frumos sub brad. Mulţumiri, Moşule!

Eu sunt una dintre acele persoane care nu se fereşte să dăruiască prietenilor săi cărţi. Şi cum eu cred în principiul enunţat de Sf. Francisc de Assisi şi Nicolae Steinhardt: "dăruind vei dobîndi", iar anul acesta a stat cu siguranţă sub semnul Cellei Serghi, ce cadouri mai potrivite pentru fete şi cunoscuţi decît romanele celei supranumite "Margaret Mitchell a Romîniei"? Şi cu această ocazie i-am făcut şi vînzare (6 exemplare "Pînza..." şi 4 exemplare "Mirona") şi reclamă unei autoare talentate nedreptăţite de timp şi de programa şcolară: cîţi elevi care studiază "Patul lui Procust" ştiu că Doamna T e portretul literar al Cellei?

Dar Moşul mai ştie şi că anul acesta am descoperit-o şi pe Iris Murdoch, iar viaţa acesteia m-a impresionat atît de mult încît am hotărît să-i citesc negreşit romanele. Tocmai de aceea, pe lîngă minunata colecţie Cella Serghi, am primit şi colecţia Iris Murdoch: "Castelul de nisip", "Discipolul", "Marea, marea" şi "Vlăstarul cuvintelor".

Şi pentru că Moşul a ţinut neapărat ca în anul ce vine să citesc şi mai mult (pe lîngă deja-obişnuitele tratate pentru facultate) am primit şi Françoise Sagan - Cele mai frumoase amintiri. Desigur, am mai primit şi alte cadouri care să mă ajute şi la înfrumuseţarea exterioară şi care să-mi întreţină vanitatea ;))) , iar fetele mi-au făcut o surpriză de proporţii: o geantă Nike uriaşă pentru cărţi şi documente.

Mii de mulţumiri, Moşule! Te aşteptăm şi la anul...

Crăciun fericit!

Nu aş putea concepe un Crăciun fără Judy Garland... şi mai ales, fără această mică bijuterie muzicală intitulată "Have Yourself a Merry Little Christmas", un cîntec care pentru mine a fost mereu un stîlp al speranţei, o geamandură de care să mă agăţ atunci cînd apele sunt neliniştite...

Tuturor prietenilor din blogosferă şi cititorilor acestui mic blog le doresc din inimă un Crăciun luminat şi binecuvîntat cu fericire alături de cei dragi, mulţumindu-le în acelaşi timp pentru că au fost şi sunt alături de mine.

Sărbători fericite!

Astăzi îmbătăm puiul

Masa de Crăciun va fi şi mai bogată anul acesta cu acest fel de mîncare absolut delicios şi... îmbătător, bazat pe o reţetă evreiască. (nu e prima dată, aşadar garantez succesul!)

Pui "beat"

Avem nevoie de:

2 linguri ulei, de preferinţă de măsline

1 ceapă tăiată rondele

5 căţei de usturoi

1 kg pulpe şi aripioare de pui

1 cană vin sec alb

1 linguriţă sare

un vîrf de cuţit busuioc

1 lingură boia iute

2 frunze dafin

un vîrf de cuţit piper măcinat

Se încinge ulei într-o tigaie mare şi, timp de un sfert de oră, se prăjesc pulpiţele şi aripioarele de pui, la foc mediu, pînă ce capătă o culoare uşor maronie. Se adaugă ceapa şi usturoiul şi se călesc cîteva minute împreună. Se condimentează cu boia iute, sare şi piper.

Se adaugă vinul, frunzele de dafin şi busuiocul. Se dă totul într-un clocot, apoi se acoperă şi se fierbe la foc mic, pînă cînd carnea de pui se înmoaie, adică vreo oră. Înainte de servire, se îndepărtează frunzele de dafin.

Vă veţi linge degetele! Garantat 100%!